joi, 17 martie 2011

Nicolae Titulescu, un gând bun

Citesc de ceva timp o carte aparuta in 1958 la Editions Albin Michel sub semnatura unei ziariste prestigioase, Genevieve Tabouis şi tradusă în româneşte de Florica Selmaru în 1965.  
G.Tabouis "Mi se spunea Cassandra"
Volumul este un soi de jurnal politic scris nu numai cu har dar si cu deplina intelegere a evenimentelor traite, deschizindu-se cu ziua semnarii Tratatului de la Versailles la 28 iunie 1919, cand Germania invinsa semna tratatul de pace si se incheie pe 2 septembrie 1939, ziua invadarii Poloniei de catre Hitler.
Cartea este interesanta de la prima la ultima pagina si se citeste aproape cu sufletul la gura, ca un roman politist si am sa reproduc un pasaj care mi-a retinut, in mod special, atentia:

" La 6 mai (1933),  dimineata, Titulescu soseste la Paris numai si numai ca   sa-si dea drumul la una din acele furii teribile, al caror secret stie toata lumea   ca-l detine! Paul Boncour (ministru de externe) n-a pierdut nimic asteptand.
Tumultuos in modul de a se comporta, dar un cap lucid, zapacind pe toata lumea cand isi tine discursurile, dar metodic in actiune, avand rationamentul adesea paradoxal, dar intotdeauna bazat pe texte si o deplina stapanire a dreptului international, domnul Titulescu copleseste pe orice interlocutor! Acest ministru al unei tari mici face politica in stil mare, spune mereu Eduard Herriot (Presedintele Consiliului de ministri) si adauga: Ce om uimitor! In politica externa e imbarcat pe o barca firava pe care o conduce ca pe un vapor mare; in politica interna sta calare pe o scandura putrezita careia ii da o stabilitate de stanca. Ce om uimitor!
La amiaza, la Quai d`Orsay se aude de la un etaj la altul vocea de stentor a lui Titulescu: Daca Franta renunta la sfanta sa misiune de protectoare a micilor puteri, ne vom lipsi de ea! Nu sintem atat de parasiti de zei, incat sa nu mai putem gasi prietenii mai loiale si mai curajoase! Si chiar de-ar fi sa ramanem singuri nu ne vom inclina in fata deciziei voastre. Eu am misiunea sa va previn in mod caritabil ca revizuirea tratatelor va aduce razboiul, urmat de bolsevizarea intregii Europe!"
Cata dreptate, cata forta si ce statura avea ministrul de externe român de la acea data! Greu de imaginat azi asa ceva. Toata recunostinta pentru marele diplomat de la a carui disparitie se implinesc azi 70 de ani. 
                                                   

Nicolae Titulescu

PS  Un interviu pe această temă am realizat azi la Radio Bucureşti FM cu fostul ministru de externe Adrian Năstase, preşedinte al Fundaţiei Nicolae Titulescu. Puteţi asculta acest interviu  şi pe site-ul Agenţiei Rador, la http://www.rador.ro/.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu