Fără Schengen în 2011?

Gerd Leers - şeful diplomaţiei olandeze

                                                    

Parlamentul European a dat aseară un aviz pozitiv asupra aderării Romăniei şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Decizia legislativului european este una consultativă, ultimul cuvânt revenind Consiliului European care se va pronunţa prin consens.

La Consiliul JAI reunit azi la Luxemburg ministrul de externe olandez Gerd Leers a spus răspicat că ţara sa se va pronunţa în 2012 asupra integrării României şi Bulgariei în Schengen şi asta după o perioadă de probă. Practic, poziţia Olandei spulberă orice şansă de a fi primiţi anul acesta în Schengen.

Vizită (2)

La Londra Președintele Traian Băsescu a afirmat într-o discuție cu ziariștii de la Financial Times că România va forța creșterea economică iar prima măsură în acest sens ar putea fi vînzarea a 10% din cele 40% acțiuni pe care le mai are statul la PETROM, 15% din TRANSGAZ, TRANSELECTRICA și ROMGAZ și încă 10% din NUCLEARELECTRICA și HIDROELECTRICA.Vînzările se vor materializa în cursul acestui an iar banii obținuți vor intra într-un fond de dezvoltare care nu va putea fi folosit sub nicio formă pentru consum. Creșterea pe 2011 a fost estimată la cca 1,5% dar în acest fel România va avea o creștere minimă de 2% - a mai spus dl Băsescu.

Un alt subiect inserat de Financial Times a fost preocuparea Bucureștiului pentru admiterea în spațiul Schengen. Președintele Băsescu a declarat că nu vede niciun impediment ca România și Bulgaria să adere la zona de liberă circulație până la sfârșitul anului. Ziariști de la FT citau însă surse diplomatice de la Bruxelles care afirmau că intrarea celor două țări în Schengen ar putea dura ani, nu luni,din cauza neîncrederii în instituțiile juridice și a corupției din România și Bulgaria .

Daily Telegraph consemnează că pe agenda convorbirilor bilaterale româno-britanice a existat și ridicarea restricțiilor pentru muncitorii români care vor să lucreze în UK și afirmă că nu au apărut niciun fel de schimbări în acest domeniu, citându-l pe dl. Băsescu care a spus Nu vreau să comentez acest subiect dacă nu am ajuns la un acord. O posibilă explicație pentru atitudinea autorităților britanice poate fi găsită într-un articol recent al aceleiași publicații care vorbește de teama guvernului de la Londra față de politica Bucureștiului de a aduce pe ușa din dos în UE cetățeni ai Republicii Moldova care năvălesc apoi în Occident în căutarea unui loc de muncă.

Locale cu scântei la Chișinău

Urma scapă turma sau periferia salvează Alianța. Cam în această notă s-a scris partitura complicată și palpitantă a alegerilor locale din Republica Moldova. In pofida unor exit-polluri defavorabile, Igor Dodon,reprezentantul comuniștilor, s-a văzut până aseară la 22, deja primarul Chișinăului așa cum și Mircea Geoană, acum doi ani, a fost președinte pentru o noapte, învins și el de mărginimea românească.

Încă odată se dovedește că politica nu e pentru cei cu inima slabă și nici pentru fete de pension. Ce va fi fost ieri în sufletele celor doi -Chirtoacă și Dodon - e greu de spus. Cum de s-a ajuns la un astfel de scor, 48% -46% în favoarea lui Dodon, ce înseamnă asta și ce se mai poate întâmpla, am încercat să aflu dintr-un interviu pe care l-am difuzat azi la Radio București FM cu profesorul și sociologul Dan Dungaciu, unul dintre cei mai buni cunoscători ai evoluțiilor din Republica Moldova. Iată câteva concluzii:

- deocamdată nu vorbim despre o catastrofă ci de un (ultim) semnal de alarmă, cât un tsunami, pentru Alianță care păstrează, cel puțin teoretic prin Chirtoacă, prima șansă pentru turul doi, Dodon strângând în primul tur cam tot ce putea aduna;

- 5 alegeri în doi ani și toate decisive pentru Republica Moldova doar din cauză că aceasta nu s-a decis în ce direcție vrea să meargă, spre est sau spre vest.Republica Moldova seamănă cu un tren căruia dacă-i schimbi conductorul o ia în altă direcție;

- turul 1 nu a fost pierdut de Dorin Chirtoacă, ci de AIE dar acum Alianța este obligată să funcționeze ca atare și să-și ducă în turul 2 candidatul la victorie;

- de ce s-a pierdut primul tur? Pentru că AIE s-a comportat de multe ori ca o non-alianță în istoria sa iar acum suportă consecințele. O mare responsabilitate o poartă unii oameni politici care s-au trezit cu puterea în mână dar n-au știut s-o gestioneze; vorbim despre lideri ai Alianței care au vrut mai multă putere decât puteau duce;

- electoratul comuniștilor s-a dovedit mult mai conștient de bătălia în care este angajat în timp ce votanții AIE nu au  înțeles pe deplin că se află într-o confruntare teribilă pe direcția Est-Vest;

- comentând o observație a ziaristului Constantin Tănase de la ziarul Timpul, potrivit căruia în spatele poveștii de succes Republica Moldova s-a aflat de fapt o realitate dezastruoasă : o țară practic neguvernată și un stat ineficient , Dan Dungaciu a fost de părere că povestea de succes a R Moldova s-a născut și dintr-un deficit de prestație politică și geoplitică a UE care a văzut că politica de vecinătate este o nereușită iar Moldova a fost aleasă dintr-un proiect eșuat prin evoluțiile din Ucraina. Rămasă exemplu pozitiv unic, R Moldova a intrat în modă dar moda se perimează rapid iar Chișinăul poate ieși rapid din vizorul UE dacă nu confirmă.( Dirck Schuebel, reprezentantul UE în R Moldova avertiza acum două săptămâni: Luna de miere s-a terminat.Acum avem așteptări clare unii de la alții). AIE nu mai beneficiază de credit în alb de la UE ci trebuie să demonstreze ceva. În caz contrar va deveni ea înseși un proiect eșuat.

Vizită

Unul dintre punctele cele mai delicate ale vizitei Președintelui Traian Băsescu la Londra îl constituie deschiderea pieței interne a muncii pentru români. In urmă cu 5 ani guvernul britanic anunțase că intrarea României în UE nu va putea însemna și încurajarea imigrației pentru românii și bulgarii aflați în căutarea unui loc de muncă. Președintele s-a deplasat și atunci la Londra, aflată pe axa sa de interes, s-a întâlnit cu premierul de atunci, Tony Blair, însă temperatura relațiilor bilaterale nu a crescut deloc. Cu acea ocazie dl Băsescu a acordat un interviu pentru International Herald Tribune în care promitea că barierele ridicate de unele țări în fața muncitorilor noștri vor determina un răspuns pe măsură din partea României -" Nu vă bazați pe timiditatea noastră. România va aplica și ea măsuri similare. Ne țineți la ușă, vă ținem la ușă". Nu știu cât de mult i-a afectat pe englezi declarația dlui Băsescu însă, cert este că piața muncii din Marea Britanie a rămas la fel de închisă pentru români și în zilele noastre iar ieri l-am văzut pe ambasadorul britanic Martin Harris la TVR  dând asigurări că lucrurile nu se vor schimba cel puțin pentru anul în curs. Harris spune că pe agenda discuțiilor Băsescu -Cameron se va afla și preocuparea pentru creștrea economică precum și o importantă investiție britanică

 de cca 500 milioane E. Vom afla, probabil, și contraoferta României.

 De la ora 15.15 Președintele Traian Băsescu va ține un discurs alături de Vladimir Tismăneanu la London School of Economics.

 Nu știu ce le va propune dl Băsescu celor aflați în sală. Eu vă propun asta:

Isterii de sezon

Azi in timp ce-mi preparam salata, cu mult castravete desigur, ascultam ştirile şi mă minunam de proportiile noi isterii numite E-coli după numele unei bacterii care, păna azi, ar fi comis vreo 19 victime. Comisia Europeana e speriată, Rusia a închis graniţele legumelor europene, se caută remedii, cineva vorbea de proprietăţile nemaipomenite ale cuprului iar un senator roman, mai hătru, afirma ca a găsit modalitatea de a se proteja măncand numai castraveţi muraţi. Aştept vestea liniştitoare a descoperirii panaceului care va umple buzunarele cuiva. Păna atunci, amintiţi-vă, rogu-vă, prin căte grozăvii am mai trecut:
1981, Spania - afacerea uleiului alterat

În mai 1981, un băieţel de la periferia Madridului, transportat de urgenţă la spital, îşi pierde viaţa la câteva ore după internare. Este prima victimă a 'sindromului toxic' care va provoca decesul a 1.200 de persoane otrăvite cu ulei de rapiţă alterat. Contaminat cu anilină, un derivat al nitrobenzenului, uleiul în cauză era vândut, în suburbiile aglomerate ale Madridului şi în alte oraşe, ca înlocuitor al uleiului de măsline.

Descrierile apărute în presă ale diverselor simptome prezentate de primii bolnavi, unele la limita absurdului, la care s-au adăugat fotografii şocante, au provocat o psihoză generală în Spania. Vânzările de ulei de măsline au scăzut drastic, nivelul acestora revenindu-şi abia doi ani mai târziu. În 1992, zece şefi de societăţi şi chimişti din sectorul uleiurilor alimentare au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între patru şi 77 de ani de închisoare.

1986 - boala vacii nebune

După apariţia, în 1986, în Marea Britanie, a primelor cazuri de encefalopatie spongiformă bovină (ESB), boala vacii nebune a stârnit un vânt de panică, îndeosebi din 1996 când s-a anunţat că se poate transmite pe cale digestivă la om, sub forma unei maladii neurodegenerative (Creutzfeldt-Jakob, vCJD).

Europa a rămas cu traumatisme timp de mai mulţi ani. În Marea Britanie s-au înregistrat 170 de decese, peste 190.000 de cazuri de ESB au fost contabilizate pe teritoriul Uniunii Europene (UE), mii de bovine au fost sacrificate.

Intens mediatizată, această boală a dus la o scădere drastică a consumului. Abia în 1999 UE a ridicat embargoul asupra cărnii de vită din Marea Britanie, decretat cu zece ani înainte, Franţa abandonând restricţiile în 2002.
1999, Belgia - 'Chickengate' sau afacerea puilor cu dioxină

În mai 1999, dioxina (grup de substanţe cu potenţial toxic şi cancerigen) este descoperită în făina pentru păsări şi animale, contaminând întregul lanţ alimentar.

'Sindromul dioxinei' loveşte consumatorii europeni care decid să boicoteze ouăle şi carnea de pui provenite din fermele industriale. Scandalul s-a soldat cu pierderi de circa 650 milioane de euro, pentru Belgia, şi demisia a doi miniştri.
2003 - gripa aviară

Numită şi gripa puilor, gripa aviară a reapărut, în 2003, în Asia, de unde s-a răspândit în Orientul Mijlociu, Europa şi Africa, provocând decesul a peste 240 de persoane. În punctul maxim al crizei, în 2005 şi 2006, au fost afectate 14 ţări din Uniunea Europeană. Au fost sacrificate milioane de păsări.

În majoritatea cazurilor, cei contaminaţi au consumat sau intrat în contact cu păsările infectate. Vânzările de carne si produse din carne de pasăre s-au prăbuşit, însă producătorii au primit ajutoare financiare .

2009 - epidemia AH1N1, gripa porcina

Primele cazuri au fost semnalate in Mexic in aprilie 2009, cateva zeci de decese punăndu-se pe seama acestui virus a carui tulpina semăna bine cu aceea a gripei spaniole care în 1918 ar fi cauzat cca 100 milioane de victime. Isteria iscată a facut să se vanda tone de vaccinuri iar marile firme producătoare de medicamente să obţină peste noapte profituri fabuloase. In Romania, Institutul Balş nu mai prididea cu producerea vaccinurilor.

2011 - epidemia bacteriei E.coli

Cu începere de la 24 mai, epidemia, al cărei vector rămâne în continuare necunoscut, a provocat deja 19 victime în Europa

Deşi castravetele spaniol, acuzat prematur ca vector al bolii de către autorităţile sanitare de la Hamburg (oraş situat în nordul Germaniei, ţară considerată epicentrul epidemiei), a fost absolvit între timp de orice vină, consumatorii europeni boicotează în continuare legumele.

Spania a solicitat UE despăgubiri pentru prăbuşirea exporturilor sale de legume şi fructe, înregistrand pierderi estimate la cca 212 milioane E pe saptamana iar Olanda, Germania şi Portugalia au cerut şi ele ajutoare pentru agricultură. În plus, Rusia a decretat embargou asupra tuturor legumelor importate din ţările UE.

Fandaxia-i gata, monşer!

Pentru curajoşi- bolul meu cu salată:

Puțin Putin

Singura armonie perfectă pare condamnată să rămână cea dintre scotch-ul din pahar și cubul de gheață dacă, iată, de câteva luni s-a dus de suflet și duetul Putin - Medvedev care, ani buni, a cântat pe o singură voce și a jucat pe o singură mână. Apropierea alegerilor și generozitatea unei Constituții care dă posibilitatea unui președinte să poată beneficia de mai mult de două mandate dacă cel de-al treilea nu este consecutiv celui de-al doilea a relevat numeroase dezacorduri între cei doi. E limpede că mai tânărul Medvedev a sesizat deliciile puterii conferite de tronul de la Kremlin și e atât de absorbit de responsabilitățile lui încât nu pare dispus să le părăsească iar puternicul (și simpaticul) domn Putin s-a săturat de haina prea strâmtă a prim-ministrului și vrea să-și reia mantia de țar. Așa că, deși cei doi anunțaseră că vor decide de comun acord care dintre ei va candida, zvonurile relevă că ambii se pregătesc asiduu de campanie. Din păcate pentru el, actualul președinte pare că a pierdut startul fiind devansat de talentatul prim-minstru, după cum se vede dintr-o recentă înregistrare video cu parfum de Hollywood (mersi Emilian)

Iar pentru cei care vor să-și reîmprospăteze memoria, aici au mai mult. Enjoy

Feriți-vă de comparații.

Jocuri prezidențiale

La o lună după ce premierul ungar Viktor Orban scandaliza Europa prin Constituția pe care o impunea în forță în plin mandat al Budapestei la Președinția UE, iată că și Președintele Băsescu reușește să uimească pe toată lumea cu un proiect de Constituție care a dat frisoane inclusiv partidului prezidențial. Diferența între dl Băsescu și dl Orban este că, în timp ce al doilea avea o majoritate super confortabilă care i-a permis să treacă Constituția prin parlament en fanfare, dl Băsescu beneficiază de o majoritate fragilă în legislativ și care nici ea nu pare extrem de încântată de schimbările propuse de Președinte - republică prezidențială, eliminarea imunității pentru parlamentari, sistem unicameral, reducerea numărului de parlamentari la 300, respectarea unui deficit de 3% și peste toate un președinte (prea) puternic - jucător și arbitru în același timp.
Așa că, dacă toată lumea are nemulțumiri, exprimate pe față sau nu, privind proiectul de Constituție prezidențial, întrebarea pe care mi-o pun este de ce a ieșit dl Băsescu cu o propunere care, la prima vedere, nu va strânge în veci două treimi din voturile Parlamentului? Exercițiu de imagine, schimbarea agendei publice și un nou os de ros la televiziunile mogulești sau vreo nevoie subită de deturnare a atenției?
Sau poate că, așa cum a promis, dl Băsescu joacă totul pe cartea Constituției, în dorința de a ajunge la vorbele unui înalt prelat al Bisericii engleze - să crești atât de mult încât să lași legea sub tine!...